Astăzi a ieșit de sub tipar sub egida Institutului de Relații Internaționale din Moldova cartea profesorului Aleksandr Dughin ”Relații Internaționale” în traducerea lui Iurie Roșca și a tânărului sociolog Octavian Racu. Mulțumim și pe aceasta cale dlui rector IRIM Valentin Beniuc pentru efortul de a scoate la lumină o lucrare de o valoare deosebită. Am încheiat traducerea la 30 decembrie anul trecut și iată că exact peste 11 luni munca noastră s-a materializat.

Cartea profesorului Aleksandr Dughin, pe care o aveţi în faţă, este cea de-a patra lucrare, care apare la Chişinău în limba română în ultimii câţiva ani. Primele două, “A Patra Teorie Politică” şi “Teoria Lumii Multipolare”, pot fi descărcate în varianta PDF pe blogul subsemnatului www.iurierosca.md, compartimentul cărți, în limbile română şi rusă. Cea de-a treia a fost tradusă abia acum, ea reprezentând o culegere de texte programatice ale Mişcării Eurasianiste Internaţionale,  purtând titlul “Misiunea Eurasianistă”.

Efortul de a traduce aceste cărţi a fost realizat în comun cu tinerii mei prieteni, coechipieri şi părtaşi de idei. Juristul şi jurnalistul Ghenadie Vaculovschi mi-a fost alături în munca asupra primelor două lucrări, iar sociologul Octavian Racu m-a secondat la traducerea celorlalte două. Astfel, cititorul din Republica Moldova şi din România are posibilitatea şi privilegiul să se familiarizeze cu ideile unuia dintre cei mai reprezentativi gânditori ai momentului, cunoscut nu doar în mediul academic din Rusia, ci şi în întreaga lume.

Lucrarea ”Relaţii Internaţionale ” nu este doar un manual de o ţinută ştiinţifică excelentă, extrem de util tuturor celor care predau sau studiază această disciplină la universităţi. Asta pentru că ală- turi de expunerea riguroasă a tuturor şcolilor, orientărilor şi tendinţelor din domeniul RI, autorul vine cu propria viziune asupra realităţilor ce se manifestă la scară globală. Arătând maniera în care s-au derulat relaţiile internaţionale pe parcursul istoriei, dar şi conceptualizările teoretice care le-au însoţit, le-au anticipat sau le-au succedat, Dughin formulează cu o vigurozitate argumentativă impresionantă o nouă platformă de abordare a acestora.

Unul dintre meritele incontestabile ale concepţiei avansate de către teoreticianul rus este că ea reprezintă o metodă sigură de depăşire a clişeelor de gândire, de renunţare categorică la dogmele ideologice sufocante, ce mortifică orice spirit critic şi capacitate de înţelegere profundă a realităţilor care ne înconjoară. O astfel de abordare este de o importanţă vitală mai ales acum, când societăţile post-comuniste au fost împinse în menghina paradigmei liberale, a occidentocentrismului şi eurolatriei. În aceste condiţii atât domeniul ştiinţelor socio-umane, cât şi întreaga zonă a spaţiului public, populată cu experţi, media-staruri şi politicieni convertiţi la religia drepturilor omului, a „societăţii de piaţă”, a globalismului neoliberal de factură americană şi a „corectitudinii politice”, s-au pomenit de-a valma în postura de imitatori ai unor modele străine, percepute ca fiind axiomatice, sacrosancte, obligatorii şi benefice pentru popoarele noastre. Prin urmare, debarasarea de condiţia dezonorantă de ostatici intelectuali ai noii ideologii totalitare, ce a succedat comunismul şi a produs o soft-ocupaţie politică, economică, culturală, educaţională şi, mai larg, civilizaţională, emanciparea noastră are toate şansele să se producă şi datorită cunoaşterii operei lui Aleksandr Dughin.

Cartea de faţă este cu atât mai necesară, cu cât în spațiul ex-comunist ştiinţele socio-umane sunt croite în continuare după calapoadele ideologice vetuste ale Modernităţii, cu tot apanajul lor de mituri. Printre acestea un loc de frunte le revine darwinismului (inclusiv celui social), antropocentrismului, scientismului, progresismului, determinismului economic, individualismului etc. În cazul nostru situaţia se agravează din cauza unei viziuni sumare asupra istoriei şi culturii naţionale, amputate de  dimensiunea ei creştină, fără de care orice exerciţiu cultural sau academic este unul steril. Desigur, un asemenea instrumentar ştiinţific îngust nu poate decât să îndoctrineze, să inoculeze viruşi intelectuali extrem de periculoşi în minţile tineretului studios, să anchilozeze orice elan, orientat spre spargerea tiparelor.

Cititorului acestei cărţi i se oferă o ocazie formidabilă de a intra în contact cu o multitudine de nume de anvergură internaţională, teoreticieni ai RI, geopoliticieni, filosofi, sociologi, economişti etc., ceea ce poate servi nu doar drept bază pentru reţinerea unor idei-cheie ale acestora, ci şi ca sursă de inspiraţie pentru adunarea unei biblioteci solide, ce ar putea face cinste oricărui intelectual de vocaţie.

Partea finală a acestei lucrări cuprinde o expunere riguroasă a Teoriei Lumii Multipolare, văzută de către autor ca fundament teoretic pentru articularea unei noi concepții asupra viitorului, concep- ție de o necesitate stringentă. Menirea de bază a acesteia constă în respingerea categorică şi ireconciliabilă a hegemoniei globale americane, care ţinteşte desuveranizarea şi vasalizarea tuturor ţărilor, uniformizarea şi masificarea tuturor popoarelor și comunităților prin ştergerea oricărei forme de identitate colectivă. Demontând piesă cu piesă eşafodajul argumentativ al singurului imperiu global existent la ora actuală – SUA, autorul accentuează un aspect care de cele mai multe ori scapă observatorului relaţiilor internaţionale: cu excepţia de rigoare, în ultimele decenii practic fiecare ţară a lumii, indiferent de dimensiunile acesteia, riscă să nu mai fie un subiect al dreptului internaţional, ci un obiect al geopoliticii imperiale americane. În această conjunctură, menţinerea iluziei despre independenţa statelor naţionale devine contraproductivă.

Prin urmare, se impune reorganizarea întregului spaţiu planetar, însă în baza unor principii cu totul diferite decât cele ale globalizării neoliberale. Iar subiectul de bază al noii arhitecturi mondiale urmează să fie civilizaţia, o entitate mult mai largă decât cea a unui stat naţional. În faţa pericolului dizolvării tuturor popoarelor, etniilor, culturilor, limbilor, religiilor şi tradiţiilor, Aleksandr Dughin afirmă în mod categoric: lumea sau va fi multipolară, sau nu va fi deloc. Este vorba despre o concepţie deschisă, expusă pe larg de către geopoliticianul, filosoful, sociologul şi politologul rus, în special în cele două lucrări fundamentale ale domniei sale, „A Patra Teorie Politică” şi „Teoria Lumii Multipolare”. Iar deoarece avem de a face cu o invitaţie la un dialog sau, aşa cum se exprimă autorul, cu un îndemn la polilocviu, misiunea istorică a intelectualilor, a elitei naţionale este să se includă hotărât în acest efort ideologic magistral, atât de necesar pentru identificarea căii de ieşire din impasul în care s-a pomenit omenirea la ora actuală. Avalanşa de evenimente internaţionale din ce în ce mai terifiante, precum şi starea firească de revoltă şi de respingere a unor rânduieli umilitoare impuse din exterior, ne pune în faţa unei dileme care ar putea fi formulată astfel: la întrebarea dacă este vorba despre sfârşitul lumii sau doar despre sfârşitul „acestei lumi”, orice om normal ar prefera să opteze în favoarea ultimei variante. În locul „sfârşitului istoriei”, preferăm un nou început. Libertatea cu care ne-a înzestrat Creatorul ne dă şansa ca prin gândul şi fapta noastră să amânam finalul implacabil.

Optimismul creştin este cel care poate şi trebuie să ne scoată din starea de amorţeală volitivă şi mentală. Viitorul va fi aşa cum îl vom profetiza şi îl vom crea noi înşine. Dar cu o singură condiţie:  „Nihil sine Deo!” (lat: „Nimic fără Dumnezeu!”). Iată deviza ce ar putea ajuta elita naţională să iasă din mlaştina conceptuală în care s-a prăbuşit sub presiunea vremurilor. Înainte de a căpăta expresie politică şi juridică, modelul unei alte lumi trebuie conceptualizat de către cei aleşi, cei care îşi recunosc vocaţia de luptători. Ca de obicei în istorie, şi de această dată lupta de idei va preceda materializarea unui nou proiect de anvergură mondială, de reașezare a lumii pe nișe temelii izvorâte din tradiție și conjugate cu suflul acestui început de mileniu.

Aducem sincere mulțumiri conducerii Institutului de Relații Internaționale din Moldova (IRIM), personal domnului rector, Valentin Beniuc, din partea Universității Populare pentru o colaborare rodnică ce se materializează în apariția acestei cărți.

http://flux.md/articles/lumea-multipolara-ca-polilocviu-intrecivilizatio...